Flu

Nu sunt decât câteva luni de când destui boi îşi mâncau obişnuitul rahat. Idioata manie a conspiraţiilor îi făcea să ia în balon chestia asta cu gripa: “Care aviară domle, care porcină? Îs nişte gaguri de speriat lumea, atâta tot. Zvonuri scoase de corporaţiile de medicamente să umfle banii la lume…”. Alţii, rupţi în creier de deştepţi ce sunt, râdeau cu gura până la urechi de frica oamenilor: “Ce pericol bă? E stupidă lumea, se teme de drobul de sare”. Acuma, când porcăria asta dă iama în lume şi infectările se multiplică zilnic, nu mai deschide niciunul trompa să repete ce debita înainte. Probabil fiindcă, momentan, şi-o ţin palmată după o mască.
Cum poporul are însă darul căderii în extreme, mă aştept şi la un val de infectări mistice. Oameni care erau până mai ieri normali psihic or să înceapă să lingă icoanele maicii ca să-şi apere bucile de virus. Tot ei or să-şi bage capetele sub fusta popilor raportând riguros numărul de infidelităţi şi masturbări prin care au supărat pe domnul, că poate aşa fentează primejdia. Pentru toţi ăştia însă, prostia e o boală grea, necruţătoare. Care, la fel ca şi porcina, nu trece nici cu antibiotice.
