Categories: Home
Tagged with Advertising, Munca
Nişte obame
La cât mălai umflă agenţiile de publicitate şi piariştii angajaţi de partide, te-ai aştepta la chestii hard. După vreo 20 de ani de campanii, mulţi dintre feicarii ăştia n-arată însă mare lucru. Cu excepţiile de rigoare, bolovanii trântesc aceleaşi erori grosiere care se făceau pe vremea lui bunicu’. Aşadar, exact cum bănuiam demult, comunicarea e populată în majoritate de inşi sclifosiţi care au mari competenţe numai la impresii profi şi la cerut onorariul. Exlplicaţie:
1. Traian Băsescu. Partid – PDL. Agenţie - eterna GMP. Buget - fără număr.
Chestii cool: Modul de legare al candidatului de unicameral (“De ce le e frică, nu scapă”). Poster bun la varianta despre parlament şi tuşa aia proaspătă de verde. Aspect fain al saitului şi cam atât.
Imbecilităţi: Ca de obicei, GMP trânteşte câte 3 sloganuri. De ce? Numai ei ştiu. Poate doar aşa, să fie pentru toţi. Şi deşi găsiseră unul perfect (“Atitudinea care schimbă România”) care definea exact profilul candidatului, l-au băgat doar pe materiale tipărite. Folosesc intensiv în schimb aberantul - “România bunului simţ”. Orice român recunoaşte în Băsescu tone de atitudine, dar că ar avea bun simţ, nici ţiganca împuţită şi cu găozarii n-ar crede. Merg aşadar pe cea mai tâmpă, mai lipsită de credibilitate formulă de prezentare a chelului. După ce a scârbit o ţară întreagă cu mârlăniile şi scandalurile lui, ăştia îl comunică drept tăticul decenţei şi al obrazului fin. Un al treilea slogan mai apare ici şi colo cu banalul mesaj: “Băsescu pentru România”.
În rest, aceeaşi dezorganizare crasă, lipsă de mesaje clare şi coerente şi de pregătire a cursei electorale cu câteva luni înainte. Încropirea staffului abia după debutul campaniei, pe principul “lasă bă, că este vreme”. Vârf de lance – Elena Udrea, imaginea parvenirii, corupţiei, libidinoşeniei.
Conţinutul saitului şi materialelor este alcătuit bezmetic, cu banalităţi obosite, generaliste (îndemnuri la dialog, valori morale, iubire de ţară), fără o ierarhizare a importanţei temelor. În vreme ce candidatul urlă la microfoane că prioritatea sa este modernizarea statului, saitul nu pomeneşte nimic de aşa ceva.
2. Mircea Geoană. Partid – PSD+PC. Agenţie – bănuiesc că din Israel. Buget – tot fără număr.
Chestii cool: beats me….
Tâmpenii: Nu-s sigur de sloganurile ăstuia. Se pare că are şi el mai multe. “Învingem împreună”, “O singură Românie” şi or mai fi. Saitul e aproape alb şi se deschide cu poza unei fanatice de la biserică. Înăutru găsim însă şi idei. Ultrageneroase, pentru tot poporul şi, evident, fără o estimare a costurilor lor bugetare. Aşadar, grozav de credibile. Spotul de campanie – americănesc, absolut comic. Candidatul să prăvăleşte ţeapăn spre cameră, în vreme ce zeci de români îşi lasă plugul, strungul sau eprubeta ca să-l urmeze pe Mircică. Replicile se rostesc bolovănos, lăsând veşnica impresie că Geoană scoate numai goarne pe gură. Alte clipuri promoţionale, de data asta testimoniale, de un cretinism rar. Se vede de la o poştă că-i treabă făcută de piarişti străini, fără legătură cu realitatea. Postere banale, cu eternul semiprofil şi sigla partidului. Boooooring.
Vehicul de imagine secundar – Marian Vanghelie. Cine deschide teveul vede reportaje din România cu ceandala aia care promite că, împreună cu viitorul preşedinte, va instaura dreptatea în ţară. Ţeavă.
3. Crin Antonescu. Partid – PNL. Agenţie – iarăşi bănuiesc că din Israel + nişte inşi de pe la noi. Buget – după posbilităţile opoziţiei şi cât îl lasă inima pe mogul.
Chestii cool: Candidatul e proaspăt, credibil (spre deosebire de chel) când spune: “România bunul simţ”. Saitul arată bestial, minunat dacă vrei să afli povestea unui proaspăt însurăţel.
Prostii: Antonescu e sublim, dar să dai cu tunul şi n-ai găsi la dânsul vreo temă de campanie. Adică el vrea să fie preşedinte şi atât. Nu propune decât înlăturarea ăluia vechi. În schimb, nimic, zero, vid. (Nişte îndemnuri la iubirea de părinţi, la mizericordie, etc, dar astea nu se pun). Lumea ar trebui să-l voteze şi, pe urmă, o să vadă el. Vorbim deci de un candidat gol. Sigur, pe dinafară are un look, dar numai de prezidenţiabil nu. Cu pletuţele alea peste urechi, te-ai aştepta să-i vezi pe lângă guler şi firul de ipod.
Din lipsă de bani sau dezorganizare, nu are nici afişe, nici bannere pe stradă. Comunicarea e obositoare, doar cu chestii anti-Băsescu. Are în schimb promisiunea tâmpită cu Patriciu – premier. Aşadar toată imaginea lui de om proaspăt, de rebel al sistemului, a dat-o de pereţi luându-l benevol în braţe pe petrolist (tocmai sperietoarea lui Băsescu). Inspirat, n-am ce zice.
4. Sorin Oprescu. Partid – el cu el. Agenţie – colaborări cu freelanceri, probabil. Buget – de pe la băieţii cu imobiliarele.
Chestii cool: Am auzit că operează bine
Goange: Semnul electoral l-ar da gata şi pe Grig Bivolaru. Parcă e tăticul tuturor sectelor. Saitul se deschide cu imaginea unui boschetar căzut în drum. Sloganul aferent – “Hai România”. Iar asta rezumă tot.
4 Responses to 'Nişte obame'
Subscribe to comments with RSS or TrackBack to 'Nişte obame'.
Spotul lu’ Mirciulică parcă e “Why Don’t You Get A Job” de la Offspring, că merge şi se lipeşte lumea de el ca de hârtia de muşte.
Cristake
29 Oct 09 at 9:42 am
dupa ce am vazut filmuletele astea 3 (eu n-am tv, la tine a fost premiera) eram in cea mai sinucigasa disperare, noroc de
prin bucuresti sunt afise mari cu un text deasupra capului lui antonescu “scoatem romania din criza”. sper sa castige el, ca se pare ca e singurul care detine secretul asta. nu inteleg insa de ce vorbeste la persoana 1 plural. o scoate el, o scot ei sau o scoatem noi toti? si mai ales, unde o bagam?
Stefake
4 Nov 09 at 2:47 am
:)) noroc de comentariu lui cristake
se pare ca la mijlocul mesajului m-au rapit extraterestrii pentru cateva secunde, suficiente pentru o calatorie in fundul spatiului extraterestru
Stefake
4 Nov 09 at 2:53 am
Fuckerul
4 Nov 09 at 8:29 am