FIN

Ei, cam asta ar fi. Nici nu mai știu de câți ani durează povestea asta. Cred că a venit și vremea să se oprească. Mai ales că nici entuziasmul meu nu mai e același. A fost fain. Eu chiar m-am distrat uneori. Deși alții (sau mai ales altele) s-au atacat aiurea.

Vă ziceam că toate textele astea (am descoperit cu surprindere că s-au strâns vreo 600 și ceva) au dat naștere unei piese de teatru. Sper ca măcar în primăvară-vară să-i vină timpul pentru punerea în scenă. Se cheamă “Femeile nu știu nimic” (nu vă lăsați păcăliți de titlu). Așa că, dacă o să auziți cândva că se joacă piesa asta pe undeva, aproape de voi, nu strică s-o vedeți.

În sfârșit, parcă pentru prima dată nu știu ce să spun. Pe cei mai mulți dintre voi nu vă cunosc. Habar n-am cine sunteți. Așa cum poate nu știți nici voi mai multe despre mine decât rândurile astea. Mi-a făcut însă plăcere să avem relația asta stranie de amiciție.

Sper că v-ați amuzat de câteva ori. Și că ați luat într-o notă comică tot ce ați citit. Să aveți o viață faină și zglobie, oameni buni. Fiindcă pentru toți, absolut toți, negrul e aproape.

Foto: Carcaracul.com

Hâc!

Duminică, pe la un 9 dimineața, ies și eu ca omul la o alergare pentru desăvârșirea fizicului. De parcă perfecțiunea ar mai suporta îmbunătățiri… În fine, 20 de minute mai târziu, numărasem deja 7 (șapte) trecători sparți de beție. Lucru care mi-a revelat o chestie tare de tot- ratatul ăsta de Ponta nu pupă în viața lui Cotroceni dacă le tot promite slujbe și justiție revoltaților. Ar trebui numai să jure că naționalizează Murfatlarul și România i-ar fi urgent la picioare. Privind către viitor în 4 labe și vomată pe piept.

Foto: tsbmag.com

Decât Un Porc

Bunică-miu a fost vânător. Taică-miu a fost vânător. Vreo câțiva unchi, veri și amici de familie s-au ocupat și ei cu așa ceva. Chiar eu însumi am lichidat cândva o rață și niște grauri. Faza e că primii umblau cu limba scoasă câte o zi întreagă ca să tragă un foc. Iar eu m-am lăsat demult, pe deplin rușinat, de asemenea uciganii. Tocmai pentru că uneori e un merit să recunoști că ai fost tâmpit.

Sunt două cazuri care nu se aplică însă defel moșului Țiriac. Tonele de documentare înduioșătoare de pe Animal Planet nu par să-i fi înmuiat cordul de piatră. Astfel că, după un alt an de adunat migălos arginți, gârbovitul miliardar anunță o nouă urgie pentru porcine. Bogătani din toată lumea vin iar la curmat grohăitul râmătoarelor valahe. Măcelul se va produce tot într-un țarc, fiecare dezaxat având plăcerea de a-și descărca flintele și nervii la discreție pentru a mai uita frica de ani și impotență. Lucru destul de ineficient dacă ne gândim la prestigiul victimelor.

Așa că, putem sugera ca, pentru anii viitori, țiitorii economiei europene să abandoneze excitarea la guițatul înnebunit de groază al sărmanelor porcine pentru a trece la nivelul superior. Moment în care, ar putea descoperi divinele delectări ale hăituirii unor turme de ființe mai demne de suprimare. De exemplu, de săraci. Care, contra unor bonuri de masă, s-ar perinda rușinați prin fața îndestulaților, bucuroși că măcar așa pot spera la o masă caldă sau că vor scăpa brusc, dar măcar onorabil, de rușinea disponibilizărilor.

Dark Gigolo

Din acest moment, femeile din tara asta nu mai au de ce sa se planga. Mitul ca masculii adevarati ori n-ar exista, ori ar fi luati deja, a fost definitiv spulberat. Vanghelie ofera cica vacante de vis in Franta doamnelor nesatisfacute de viata. Asadar, daca sunteti cumva dezamagite de mitocanii de langa voi si vreti un barbat atent, tandru si cu experienta, dispus sa-si lase nevasta/piranda pentru voi, nu pierdeti speranta! Poate ca veti gasi si voi un amant misterios si intunecat, gata sa va ofere o relatie. Si sa nu faceti mofturi despre personaj. Cunosc dudui respectabile care au zis bogdaproste pentru relatii cu persoane chiar mai putin spirituale. Si nici ele nu faceau ura de rasa…

Foto: ziuaveche.ro

Haos

Ce mandru eram ca la noi nu s-a intamplat! Ca doar boiii aia de englezi si francezi sunt capabili de anarhie…. Redescoperim azi, a mia oara, ca gustul pentru haos e universal. Si cel mai las, mai josnic ins, devine un paraleu in haita. Pretinzand ca haita inseamna tara intreaga.

Vrea cineva sa-l dea jos pe Basescu, PDL-ul, pe Boc, pe ma-sa mare? Exista alegeri, prieteni. Mai sunt doar cateva luni si fiecare ii poate vota pe Ponta, pe Irinel, Voiculescu, Crin sau Diaconescu. Pe ma-sa sau pe ta-su daca vrea. Care sa-i dea trilioane de procente in plus la salariu, asa cum n-a vazut intreaga Europa. Poate vota pe cine ii trece lui prin cap. Asta separa, printre altele, oamenii de fiare- rationalizarea si legalitatea transferului de putere. Care nu se face prin galeria lui Dinamo, organizatiile de tineret scoase de partide la proteste “spontane” sau prin mesaje pe Facebook postate de pizde proaste, ignorante, care deschid din luna in luna televizorul.

Evident, ceea ce se intampla n-are legatura cu spitalele. Fiindca nici unul dintre liderii aia care atata acuma lumea nu avea nicio parere despre Smurd sau legea Sanatatii inainte de scandal. Aici e vorba despre lupta pentru putere. Un lucru pe care l-a inteles cel mai bine tocmai nenea Arafat: “Rog populatia sa nu iasa in strada. Nu va lasati manipulati politic prin folosirea numelui meu!”.

Ce se va intampla maine nimeni nu stie. Dincolo de ceva magazine praduite, masini incendiate si oameni la reanimare. Poate o scadere de rating a tarii. Adica si mai multa saracie. Si tocmai treaba asta e monstruoasa- haosul dublat de incertitudine. Un singur lucru e insa sigur- pentru a trece de la umanitatea, la bestialitate, e nevoie doar de o cagula.

Amin

Zgâriind pielea oamenilor din jur, dai de rahat. Nu de ăla din fundul, ci din capul lor. Care are treabă cu evlavia. Într-un anumit sens, chiar dacă indiscutabil mai soft, retrăim într-un fel de Ev Mediu, în care tonele de știință ale modernității sunt strivite sub munți de ignoranță mistică.

Și tocmai în speranța unei noi Renașteri, a unei dezvrăjiri de ultimă instanță, a apărut cartea aceea albastră din colțul ecranului. Salut așadar cu o nemărginită bucurie eforturile făcute în aceeași direcție de confrați de pe alte meleaguri. Urmăriți filmul de mai jos cu mintea larg crăcănată spre rațiune și dați mai departe lumina dezrobirii de prostie!

Toiuri

Electric sau manual? Odorless sau cu lămâiță? Cu striații sau fără gâdilire? Vedeți? Deja ați fi pierdut o jumate de oră. Fie că e pentru dvs., cadou pt. cine știe ce amică sau pură informare, un sex shop e ca un voiaj în Bombay. Îngrămădeală, confuzie, prea multe lucruri de văzut și cercetat. Asta, pentru că nu sunteți profesioniste. Cică Rihanna a intrat într-o prăvălie a dragostei din Paris, a lăsat 1.200 de coco și a dispărut în 5 minute. De unde se poate trage concluzia că, pentru a avea succes, în viață trebuie să știi măcar unde și cât te mănâncă.

Foto: Rihannanow.com

Insomnii

Cine zicea că nu-s valori în țara asta, că morala rătăcește prin ziare? După dramatica despărțire de fosta putoare a lui Botezatu, sublima emisiune a lui Capatos a decis să promoveze o altă atletă a purității sufletești. Și cine să fie mai bună oare decât o zdreanță verificată de Mazăre?

Iată deci că excelența e totuși răsplătită. Tinerele oprimate bacovian de cenușiul liceului nu mai trebuie să frece le dos lampa vreunui generos Aladin pentru a reuși în viață. Acum o pot freca cinstit, în văzul lumii, ca un viu exemplu că olimpiadele la matematică sunt pentru proastele care se pregătesc să facă o ilustră și prelungită foame.

Spre dimineață însă, ca un sărman telespectator înfrânt de vremuri, îmi văd simțul moral răsplătit cu o nesperată reluare a aceluiași post: “Mireasă pentru fiul meu”.

Foto: Ffffound.com

Toujurs L’Amour

Amorul interzis, scandalos, care încalcă reguli și limite stă sub semnul eternității. Dacă prin anii ’50, lumea era șocată de iubirile noir cu Moreau, după o jumătate de secol, o altă stea a ecranului sfidează conveniențele. Cică Mihaela Tatu, ravisanta divă a mâncărimilor postmenopauză, v-a arunca în aer scena mondenă. Pentru 2012, dorește un amant înfocat, mult mai tânăr, pe care să-l posede fizic și sentimental. Drept pentru care, a anunțat public că s-a hotărât să-și pună chiar și dinți. Lucru care te face să gândești că toate poveștile alea despre moartea stilului sunt, nu-i așa, doar niște triste lamentări paseiste.

Foto: noiruniverse.net

Happy New Something!

Trilioane de putze. Boxe mugind. Lume așteptând isteric un timp mai bun.

I-am ignorat ca un bey. Am făcut din nou cunoștință cu domnișoara Jameson. S-a lăsat chiar și cu un pariu. Cine pe cine fute mai tare. Se pare că a câștigat. Dar am dibuit casa. E prima dată când îmi dau seama ce norocoși sunt ăia cu vilă. E infinit mai simplu să nimerești 3-4 hectare de domiciliu decât 2 camere la bloc.

Vânt din pupa la toată lumea și un an fără BTS-uri! Că sănătatea e mai bună decât toate, nu?

Foto: sound-collision.com

Ho, Ho, Ho!

Ah, nimic nu-i ca perioada asta din an! Cunoscuții dispar ca prin farmec, rudele își transmit simțămintele calde, aproape că ninge. La televizor, Bănică e un zeu. La radio, Bănică e un zeu. Pe net, din fericire, Bănică încă n-a făcut filme porno.

Aș minți crunt să zic că mă simt mai bun. De fapt, mă doare-n cur de bunătatea oricui zilele astea. Mai ales a ălora care-s niște țărani în tot restul anului. Apropo de țărani, Becali tocmai se laudă că domnul îl iubește ca pe apostoli. Cică ar avea un plan special pentru el. Aș avea și eu un plan pentru el, dar nu se cade să pângărim cu vulgarități aceste paradoxale momente de purificare. Paradoxale fiindcă e doar spirituală purificarea, pregătire pentru o nouă viață duhovnicească, căci trupește, românul bagă în el ca de sfârșitul lumii. Nu există porci, sarmale și slănină cât poate înfunda pe gât bivolul nostru carpatin.Tocmai de aceea, de ziua domnului, îi trimit sărbătoritului muile de rigoare în gând și apoi, plin de evlavie, savurez știrile de la 5, cu enoriașii lui duși de urgență la cuțit pentru ocluziile de sezon.

Foto: funnycoolstuff.com

7,62

E momentul! Vremea reînprospătării speranței a venit! Că doar asta ar trebui serbată- nașterea Certitudinii. Și totuși, dacă încă n-ați dat iama în țuică, puteți sesiza grozave și radicale confuzii în superba noastră țară. De exemplu, 15 proști dezgroapă iar Revoluția la televizor și constată că încă pute. Că ăia care au murit sunt eroi și ăia care au tras sunt tot eroi. Constatăm din nou că primii au luat plumbi în piept de pomană, ciuruiți de panica celorlalți. Și ca să nu recunoaștem că am fost tâmpiți, credem cu toții, evident fără absolut nicio dovadă, într-o gigantică și perversă conspirație.

Dar nu-i nimic, turnătorii și foștii călăi sunt bine. Ăia de rupeau oamenii la beci, pe vremuri, sunt mândri de trecutul securist. În fond, ei ne-au apărat atunci de noi înșine și ne croiesc acum destinele. Ca să nu ne rătăcim în libertate.

Dar să nu ne lăsăm mintea pradă haosului. Iată că patria are puteri miraculoase de regenerescență. În mod cartezian, deși ne putem îndoi de orice pe glia strămoșească, ne putem baza totuși cunoașterea pe măcar un singur adevăr trainic, indubitabil- mâlosul trecut al doamnei Columbeanu e dovedit acum cu acte. Întemeindu-ne așadar gnoseologia pe pumnii și ștăngile proxeneților, putem aspira ca, în timp, încetul cu încetul, să aflăm și unde a dus cadavrul Cioacă, cât a dat Corina Chiriac la ghicitoare, cine a busculat oamenii la demonstrația din 21 și cât câștigă Esca la ProTV. Iar dacă nici așa nu va afla plebea nimic, nu trebuie să dispere. În fond, se poate trăi foarte bine și  în fals sau abis moral. Că doar de asta ni l-am născut pe Isus.

Foto: roncea.ro

Ca notă de subsol, la TVR a fost difuzată înregistrarea comunicației radio între blindatul faimosului colonel “terorist” Trosca și unitatea lui, atunci când a ajuns în fața M.Ap.N-ului, trimis să apere clădirea. Episodul a fost inspirația pentru “Hârtia va fi albastră”, perfecta exemplificare a sublimei noastre Revoluții:

-Col. Trosca: “Am ajuns în fața obiectivului. Raportez: ăștia care ne-au chemat aici au început să tragă cu mitraliera de pe tanc în noi!”

Baza: “Recepție. Cum să tragă, dom’le, îs nebuni?”

-Col. Trosca: “Trag, dom’le, trag! Nașterea mamii ei de țară!”

Baza: “Alo, m-auzi? Recepție!”

-Col. Trosca: ………

Speed

O doamnă bine îmi exprima odată revolta și profunda lipsa de înțelegere față de o mondenitate scandaloasă- Sandra Bullock tocmai fusese lăsată de soț pentru o zdreanță. Femeia nu înțelegea cum poate un bărbat să lase așa comoară de nevastă (faimoasă, bogată, școlită, etc) pentru o zână a barei. Mă întreba cu ce se poate diferenția intimitatea unei bagaboante de truda cinstită a unei femei de casă.

Recunosc că nu mi-am găsit ușor cuvintele. Ce să-i explic cucoanei? Să-i exemplific cu niște povești, saituri, pictoriale despre ce poate să facă o dihanie versată din om? Mai ales dacă e poreclită “Obuzul“? La orice aluzie, dădea a neîncredere din cap. Astfel, în ciuda metaforelor sugerate de subsemnatul, dama a rămas convinsă că golanul va regreta bucile nevestei odată ce fumul animălelii frauduloase se va fi risipit. Motiv pentru care mă gândeam să-i zic că așa pățesc toate toantele care mimează acțiunea, lăsând pe altele să le izbească bărbatul ca autobuzul. Am renunțat însă din eleganță. Tocmai aflasem că fusese și ea părăsită pentru una. Care n-avea nici măcar tatuajele divei din poză. Și nici el nu s-a întors…

Foto: animalnewyork.com

Kim A Înviat Din Morți/ Cu Moartea Pe Moarte Călcând!

Nu râdeți de ratații ăia coreeni care ling racla binefăcătorului crăpat de cord. Toți cei care cărați crucea la gât și în cap trăiți fix aceeași porcărie. Vă supuneți orbește unui tiran căruia îi datorați nașterea, mâinile, picioarele, nasul, gura, bolile și moartea. Orice vi s-ar întâmpla, bun sau rău, îl lăudați pe El- stăpânul, atoatefăcătorul, atoatețiitorul. Îl pomeniți când mâncați, când dormiți, când înjurați, când aveți orgasm. Trăiți într-o constantă spaimă, convinși că patronul vă urmărește orice gând sau faptă. Și că vă va pedepsi etern dacă ieșiți din gloată.

Nu râdeți de ratații ăia flămânzi care își bocesc satrapul. Și voi băgați batista la racla cu sfinți și sfinte. Investiți cu puteri supranaturale un dement care credea că poate sfida moartea. De aceea, dacă partidul ar anunța azi, la Phenian, că grota liderului e goală și că burdihanul ăla inert s-a înălțat la cerul veșnic, fiți siguri că prostanii ar crede. Așa cum credeți și voi.

Eu Vreau!

Hitchens is dead. Cine a fost Hitchens? Un foarte deștept și un foarte stupid om. Deștept fiindcă era deștept și stupid fiindcă și-a fumat esofagul. Prieteni, chiar nu vreau să merg la înmormântări inutile. La înmormântările voastre. Futeți, urlați, dați-vă cu capul de pereți! Dar scuipați cartonul din gură! Vreau să vreți! Ca dar de la Santa.

Foto: carteadenisip.ro

Avem Un Rahat. Cine-l Manâncă?

Când l-au pozat paparazzi pe-o tarla, îngrămădindu-și amanta în mașină, s-a dat urgent lovit. A pus botul ăla scârbos în pământ și câteva luni i-a pupat mâinile nevestei ca să-l ierte. Jena era așa de groasă, că până și Voiculescu l-a dat afară de la știri. Nu mai avea prestanță să le prezinte.

Iată însă că balaurul moralist Mândruță începe iar să facă bulbuci din haznaua sa puturoasă. De-o bucată de vreme, emite păreri etice față de evenimente sociale. Se înnegrește de indignare când comportamentul cuiva îi zgârâie intransigenta privire. Acum se leagă de cântăreața aia parașutată în gol. O mănâncă de cur și bate obrazul societății. El știe cum ar fi trebuit să se comporte alții. Dă sfaturi pertinente și ar trebui să ne luăm notițe. Uitând ce jeg deosebit este și cum s-a debarasat imediat de curva aia a lui după numeroase excursii pe ogor. Dar ce-ar fi fost oare dacă proasta aia, umilită în public și scuipată de o țară întreagă băga o depresie și plonja și ea de la balcon? Ce-ar fi zis jegul Mândruță? Probabil s-ar fi gândit cu spaimă dacă nu cumva îi lăsase BMW-ul la scară, fix pe traiectoria corpului. Că o sinucidere îi mai explici nevestei, dar o daună totală la asigurări miroase sigur a divorț.

Foto: richadthere.blogpot.com

R.I.P.

A dat iubire la toți. Fără deosebire de naționalitate, vârstă sau poziție (socială). Din sufletul ei cald, a izvorât mereu o vorbă bună, de încurajare pentru sărmanii aflați în nevoie. Sute de pensionari, de năpăstuiți ai stresului au fost ridicați cu un- “Hai că poți, ești cel mai bun!”. Iată însă că Mariana Cur de Fier a răposat, lăsând în urma ei pustiu. Lumea își va aminti doar prezența sa blândă și mâncărimile netratate. Dar așa e soarta, cu bune, cu rele.

Toți își vor aminti însă răgetul ei din fața Consiliului Popular Galați, în focul Revoluției: “Băăăăă, s-a dat liber la prostituțieeeeeeeee!!!”. Lumea n-a înțeles atunci lumina libertății și-a prigonit-o. Pe străzi dosnice, pe sub poduri. Dar dreptatea a învins, concetățenii săi declarând abia acum orașul martir, în amintirea acelui gest eroic.

Prea târziu însă. Cătrănită și cu bucile frânte, distinsa doamnă s-a prăpădit de dorul dulcilor blenoragii. Așa a răposat o eroină, o sfântă ocrotitoare a celor singuri. S-a dus într-o lume mai bună, lăsându-ne pe noi, muritorii nevrednici de ea, să cugetăm adânc la tragica și eterna constatare- “Și totuși, ce curvă e viața…”.

Foto: Ffffound.com

TV

Prin facultate, aveam o colegă habotnică rău. Nu se epila niciodată, nu umbla fără broboadă în cap și umplea tot căminul cu fum de tămâie. Evident, televizorul de acasă îi era ferecat cu 7 lacăte. Iluminarea ortodoxă venind după ce familia terminase ratele pentru scârbavnicul aparat. Explicația oficială era, cum altfel, aceea că diavolul vine prin ecran.

Am întâlnit pe urmă oameni aparent normali, care urau cu spume respectiva cutie. Ălora, le dădea târcoale modernitatea goală de sensuri a lumii. Superficialitatea știrilor consumate rapid era de prost gust. Iar invadatorul trebuia izgonit din sanctuarul lor plin de spirit.

Personal, ca un om de lume ce sunt, am ales să dorm cu telecomanda sub pernă. Și tot butonând drăcia dracului, am dat de călugărul de la Tanacu, care tocmai ieșea de la frână. Moment în care m-a lovit gândul că flăcăul ăla cu răstignirea n-avea nicio legătură cu realitatea. Că, dacă s-ar fi uitat la un scandal live cu Zăvoranca sau Andreea Marin, ar fi înțeles că lumea e răstingnită deja.

Realizez însă că unii humanoizi se vor teme mereu de ceva. De Scaraoțchi, de pustiirea sufletească, de mă-sa mare. Vor fi terifiați de informații, de procese sociale, de traiul în mijlocul lor. Neînțelegând faptul că televizorul e doar o unealtă a modernității, cu care poți să-ți golești și mai mult capul sau să-ți amplifici de un milion de ori cunoașterea. Înlăturând ignoranța și teama animalică de necunoscut. Cu toate că ultima parte n-am reușit-o nici eu. Încă sunt îngrozit de străinii care sunt îngroziți de tehnologia îngrozitoare.

F Factor

Să nu ne mai plângem că ne confundă străinii cu țiganii. Că și noi facem la fel- când ne arde foamea la stomac, în loc să trudim, o dăm imediat pe cântat și dănțuit. În loc să se facă o întrecere între secțiile unei întreprinderi, și care produce mai mult să verse profitul la nevoiași, românul o ține-n concursuri. La un post tv, se behăie, la altul, se scălâmbăie cetățeni chinuiți de talent. În altă parte, se bagă tangouri și perinițe pentru o babă bolnavă de gută sau alungată de fiul ei bețiv.

Secretele succesului sunt 2, mari și late. Primul e acela că prostia gloatei, care cască gura ca la poarta nouă, trebuie alimentată cu prestații în studiouri stropite cu apă (să se ghicească crăpătura dansatoarelor). Și al doilea e ăla că totul trebuie să se sfârșească neapărat cu bocete. Să plângă ăia din juriu ca și cum s-ar rupe cordul în ei chiar acolo, în platou.

Lucrul ăsta mă scoate teribil din sărite. Adică de ce să hohotească lumea pentru niște povești triste particulare când, în același timp, pe alte posturi, rulează drame sociale care zguduie o lume întreagă? De aceea, dacă sună careva sâmbătă seară și îmi aude glasul tremurând în telefon, să știe că nu m-a doborât prezentarea lui Bănică. Mai degrabă, tocmai am aflat că iar a căzut Nasdaq-ul, iar DAX-ul abia se târâie și el. Adică, lula exporturi în UE și America. Motiv sigur pentru ca mulți dintre bivolii ăia care pișă ochii la ecran să fie dați afară de la muncă. Și să se apuce și ei în curând de dansat și de cântat pentru milă, compătimiți cu glas tremurat de amfitrion. Asta, până se satură și ăla, și le zice Junior s-o radă acasă, că începe să-i pută a sărac în studio.

I _ Romania

Au început deja campaniile patriotice. Ca și cum, de 1 Decembrie, ar fi obligatoriu să ne simțim mai bine cu noi înșine. Să ne declarăm dragostea pentru țărișoară. Și poate că aș iubi-o și eu numai că, mare defect personal, am nevoie de motive temeinice pentru așa ceva.

Așadar, ce naiba ar fi de adorat la țara asta? Istoria? Să fim serioși. Momentele de demnitate se numără pe degetele de la o mână. În rest- dezbinare, lașitate, lipsă totală de relevanță la scară europeană.

Natura, râurile, munții? Au și alții. Așa că, și aici suntem undeva pe la mijloc. În plus, nu trebuie să uităm caii de la Letea. Sau măcelul caprelor nergre, căsăpirea pădurilor. Lucru care ne duce la oameni, la calitatea milioanele de români care formează bravul nostru popor.

Dar nu are rost să intrăm în amănunte. Un strop de luciditate ne amintește imediat că suntem cum suntem. De aceea, ar fi decent să o lăsăm mai moale cu iubirea țării.  Ar fi deja grozav dacă am găsi argumente pentru a ne părea măcar simpatică.